Într-un context în care orice inițiativă mai vizibilă naște imediat suspiciuni politice, Alin Buși vine cu o declarație care riscă să-i dezamăgească pe amatorii de scenarii electorale: Spune că Dejul este pentru el un proiect de suflet și că intenționează să contribuie la dezvoltarea economică a orașului prin investiții private și locuri de muncă. Numai că, într-o comunitate obișnuită să caute interese ascunse în spatele fiecărei inițiative, explicația „vreau să construiesc” nu este întotdeauna suficientă.
Reporter: Domnule Alin Buși, să începem fără introduceri diplomatice și fără să punem zahăr peste întrebări: ce vreți, de fapt, de la Dej? O funcție, influență, un loc pe vreo listă electorală, o rampă de lansare politică? Pentru că, la noi, când cineva începe să vorbească despre binele orașului, lumea nu caută proiectul, ci afișul de campanie, iar înainte să vadă prima investiție încearcă deja să ghicească sigla partidului.
Alin Buși: Vreau să fie foarte clar, ca să nu mai existe loc pentru interpretări și scenarii construite din nimic: nu îmi doresc să fiu consilier local, viceprimar, primar și nu urmăresc nicio funcție publică în Dej. Pentru mine, Dejul este un proiect de suflet, orașul copilăriei mele, locul care m-a format și care mi-a oferit aproape tot ceea ce a contat în dezvoltarea mea. Simt că am o datorie morală față de el, iar ceea ce știu eu să fac cel mai bine este să construiesc în mediul privat. Dacă voi dori să fac politică, sigur nu va fi în Dej.
Reporter: Sună aproape suspect. În România, oamenii care vor să facă ceva pentru comunitate ajung, de regulă, să ceară doar voturi…
Alin Buși: Nu mă interesează să transform Dejul într-o platformă de lansare politică și nici să folosesc orașul drept decor pentru ambiții personale. Mă interesează să contribui la dezvoltarea lui economică, prin proiecte private care să creeze locuri de muncă și să aducă valoare comunității. Nu cred că trebuie să ocupi un birou în primărie pentru a face ceva util pentru orașul tău. Uneori, o investiție care funcționează și plătește salarii valorează mai mult decât o sută de discursuri despre cât de mult iubești comunitatea.
Reporter: Totuși, de ce Dej? Investițiile se fac acolo unde există oportunități, nu neapărat acolo unde ai amintiri din copilărie. Nostalgia nu prea apare în bilanțul contabil, iar băncile nu acordă finanțări pentru că îți este dor de strada pe care ai crescut. Nu riscați să amestecați sentimentele cu afacerile?
Alin Buși: Este adevărat că nostalgia nu ține loc de strategie economică și că amintirile nu plătesc salarii, facturi sau impozite Dar nici dezvoltarea unui oraș nu poate fi redusă exclusiv la calcule financiare și la cifre așezate într-un tabel. Pentru mine, Dejul înseamnă mai mult decât un punct pe hartă sau o oportunitate de afaceri. Este locul în care am crescut, în care am învățat lucruri esențiale și față de care simt o responsabilitate. Dacă pot folosi experiența și resursele pe care le am pentru a construi ceva durabil aici, consider că merită să fac acest lucru. Nu vreau să investesc doar în ziduri și utilaje, ci și în posibilitatea ca oamenii să aibă un viitor economic mai bun în propriul oraș.
Reporter: Spuneți că vreți să investiți și să creați locuri de muncă, dar nu ne spuneți exact ce, cât și cum. Cu alte cuvinte, de ce ar trebui să credem că nu asistăm la încă un episod din serialul „Se va face”?
Alin Buși: Ce vreau să construiesc, cât voi investi și cum voi pune lucrurile în practică sunt decizii care îmi aparțin și pe care le voi comunica atunci când va exista ceva concret de comunicat. Nu consider că trebuie să anunț fiecare etapă înainte ca lucrurile să fie suficient de bine conturate, doar pentru a alimenta curiozitatea publică. Pot însă să spun că intenția mea este serioasă și că obiectivul este să contribui concret la îmbunătățirea vieții economice a orașului. Prefer discreția unui proiect aflat în construcție spectacolului unei promisiuni fără fundație.
Reporter: Ultima întrebare, ca să eliminăm definitiv suspiciunile și să le stricăm eventualele calcule celor care vă pregătesc deja, imaginar, un afiș electoral: dacă mâine cineva v-ar propune să candidați la Primăria Dej, ce ați răspunde? Ați accepta să deveniți încă un om care promite să salveze orașul sau preferați să rămâneți în afara acestei arene în care toată lumea vorbește despre viitor, dar prea puțini sunt dispuși să răspundă pentru prezent?
Alin Buși: Probabil că nu pot fi profet la mine acasă și, sincer, nici nu mi-am propus vreodată să fiu. Știu foarte bine că, orice inițiativă este privită cu suspiciune, orice intenție este trecută prin filtrul intereselor politice, iar dacă spui că vrei să faci ceva pentru oraș, imediat apare întrebarea: ce funcție urmărești în oraș? Parcă ar fi imposibil ca un om să vrea să construiască ceva fără să viseze, în secret, la cheia Primăriei. Răspunsul meu este simplu: niciuna. Nu vreau să fiu primar, viceprimar, consilier local în municipiul Dej. Nu vreau să conduc Dejul, vreau să contribui la dezvoltarea lui. Prefer să construiesc în mediul privat, să creez locuri de muncă și să las în urmă ceva trainic. Dejul este orașul copilăriei mele, locul care m-a format și mi-a oferit enorm, iar dacă pot întoarce ceva din ceea ce am primit, o voi face. Nu am nevoie să fiu profet, nici să fiu aplaudat și nici să mi se ridice statuie în piața publică. Mi-ar fi suficient ca, peste câțiva ani, oamenii să poată spune că am făcut ceva bun pentru Dej, nu doar că am vorbit frumos despre el. Pentru că, până la urmă, orașele nu se dezvoltă din aplauze, suspiciuni și promisiuni, ci din muncă, investiții și oameni care au curajul să construiască.