A plecat din Dej și a început de jos pe șantierele din Marea Britanie, iar astăzi conduce o companie de construcții activă pe una dintre cele mai competitive piețe europene. Povestea lui Alin Buși este și povestea unei generații de tineri care au plecat din orașele României pentru că în străinătate au găsit oportunitățile pe care nu le aveau acasă. Într-un interviu despre Dej și nordul județului Cluj, discuția pornește tocmai de aici: ce ar trebui să facă orașul pentru ca următorii tineri precum Alin Buși să nu mai fie nevoiți să plece?
De la Dej la business în Marea Britanie
Alin Buși este originar din Dej și are 35 de ani. Drumul său profesional este unul construit de la bază, într-o țară străină și într-un domeniu extrem de competitiv.
A plecat în Marea Britanie în 2013 și a început să lucreze ca muncitor necalificat în construcții. În numai câțiva ani a trecut de la munca efectivă pe șantier la antreprenoriat, acumulând experiență și înțelegând mecanismele industriei britanice de construcții.
În 2021 a fost lansată compania de construcții NAB Contractor Ltd, specializată în lucrări de amenajări interioare și servicii precum drylining, vopsitorii și protecție pasivă la incendiu. Compania a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri de aproximativ 7 milioane de lire sterline și la o echipă care număra, în funcție de proiecte, între 150 și 200 de persoane.
Între timp, compania a trecut printr-un proces de rebranding și funcționează sub numele ABV Contractor Ltd, Alin Buși fiind directorul societății. Datele oficiale britanice îl indică drept director activ al companiei, iar firma derulează proiecte în mai multe zone din Regatul Unit.
Experiența sa este relevantă pentru o discuție despre Dej tocmai pentru că Buși cunoaște ambele realități: orașul din care a plecat și mediul economic occidental în care o afacere poate crește până la milioane de lire.
Am discutat cu Alin Buși despre ce îi lipsește Dejului, despre decalajul economic dintre axa Dej–Gherla și zona Turda–Câmpia Turzii, despre infrastructură, Autostrada Nordului, necesitatea unui parc industrial, dar și despre una dintre cele mai dificile probleme ale orașului: plecarea tinerilor.
Reporter: Ai plecat din Dej și ai reușit să construiești în Marea Britanie o afacere importantă. Când te întorci acasă, cum vezi astăzi orașul?
Alin Buși: Dej rămâne acasă pentru mine și tocmai de aceea cred că trebuie să discutăm sincer despre situația orașului. Este un oraș cu foarte mult potențial, foarte bine poziționat geografic, cu tradiție industrială și cu oameni care știu să muncească. Dar, dacă privim lucrurile strict economic, cred că trebuie să recunoaștem că Dejul și-a pierdut din strălucirea pe care o avea ca oraș industrial.
Problema nu este că nu există absolut nimic. Există companii, există antreprenori locali și există oameni foarte buni. Problema este ritmul de dezvoltare în comparație cu alte zone.
Dacă ne uităm la Turda și Câmpia Turzii și apoi la Dej și Gherla, vedem două viteze diferite de dezvoltare. Iar asta ar trebui să ne pună pe gânduri.
Reporter: De ce crezi că zona Turda–Câmpia Turzii a câștigat un avantaj economic?
Alin Buși: În primul rând, infrastructura. În business, infrastructura nu este un moft. Pentru un investitor care transportă marfă, fiecare oră pierdută în trafic înseamnă bani.
Turda și Câmpia Turzii au beneficiat enorm de conectarea la infrastructura rutieră majoră. Un investitor mare se uită imediat la autostradă, la distanța față de aeroport, la calea ferată, la forța de muncă și la timpul în care marfa lui poate ajunge într-un alt stat european.
Dejul are o poziție geografică foarte bună, dar poziția pe hartă nu este suficientă dacă nu ai infrastructura care să o valorifice.
Reporter: Aici ajungem inevitabil la Autostrada Nordului.
Alin Buși: Absolut. Pentru Dej, o conexiune rutieră rapidă nu este doar un proiect de infrastructură. Este un proiect economic.
Lipsa unei autostrăzi pune Dejul într-o poziție mai slabă atunci când concurează pentru investiții cu alte orașe.
Autostrada Nordului ar putea schimba inclusiv percepția investitorilor asupra întregii regiuni. Nu vorbim doar despre Dej, ci despre un coridor economic mult mai mare.
Dacă vrei industrie, logistică și investiții serioase, trebuie să îi oferi antreprenorului posibilitatea de a-și deplasa oamenii și produsele rapid.
Reporter: Dej nu are nici un parc industrial de dimensiunea și profilul unui TETAROM. Cât de important ar fi?
Alin Buși: Foarte important. Dar nu este suficient să spui: „Avem un teren, veniți să investiți”.
Trebuie construit un produs economic.
Un parc industrial înseamnă teren pregătit, utilități, acces rutier, energie, internet, proceduri administrative rapide și o echipă care merge efectiv după investitori.
Dejul ar avea nevoie de un parc industrial puternic, gândit la scară regională, nu doar de câteva parcele pentru firme mici.
Trebuie să poți merge la o companie din Germania, Marea Britanie, Franța sau din altă parte și să îi spui foarte clar: avem terenul, avem utilitățile, avem oamenii, acestea sunt costurile și în acest termen poți începe construcția.
În business, viteza contează enorm.
Reporter: Crezi că administrația ar trebui să „vândă” mai agresiv Dejul investitorilor?
Alin Buși: Categoric. Investitorii mari nu apar pur și simplu la ușa primăriei.
Trebuie să mergi după ei.
Eu asta am învățat în Marea Britanie. Nimeni nu îți dă un contract pentru că ești un om simpatic sau pentru că spui că muncești bine. Trebuie să demonstrezi, să construiești relații, să fii competitiv și să te prezinți în fața clientului.
Orașele trebuie să gândească într-un fel asemănător.
Dejul concurează pentru investiții cu Turda, Bistrița, Cluj-Napoca, Oradea și cu multe alte orașe. Trebuie să știm ce oferim mai bun decât ceilalți.
Reporter: Oamenii din Dej și Gherla cer de ani de zile inclusiv construirea unui centru comercial sau a unui mall. Ar conta o asemenea investiție?
Alin Buși: Da, dar eu nu aș reduce discuția doar la cumpărături.
Un centru comercial modern înseamnă locuri de muncă, servicii, restaurante, entertainment și un motiv în plus pentru ca banii oamenilor din zonă să rămână în economia locală.
Dejul deservește o zonă mult mai mare decât populația strict administrativă a municipiului. Același lucru este valabil dacă privești împreună Dej și Gherla și comunele din jur.
Există o masă de consumatori care astăzi, pentru anumite servicii, merge spre Cluj-Napoca sau spre alte centre comerciale.
Dar un mall singur nu dezvoltă un oraș. Ai nevoie simultan de industrie, servicii, infrastructură și investiții în calitatea vieții.
Reporter: Ajungem la problema tinerilor. Dejul nu pare să reușească să îi păstreze.
Alin Buși: Aceasta cred că este problema fundamentală.
Și eu am plecat.
Trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce pleacă un tânăr din Dej și ce ar trebui să existe aici pentru ca el să rămână sau să se întoarcă.
Avem de-a face cu mai multe cauze. Prima este migrația forței de muncă spre țările occidentale. Fenomenul nu este specific Dejului, este o problemă națională.
A doua este apropierea de Cluj-Napoca.
Reporter: Paradoxal, apropierea de Cluj poate deveni și un dezavantaj?
Alin Buși: Exact. Clujul este o oportunitate extraordinară, dar funcționează și ca un magnet.
Tinerii din Dej termină liceul și pleacă la facultate în Cluj-Napoca. Acolo își construiesc cercul de prieteni, intră într-un mediu profesional, găsesc un loc de muncă bine plătit și, după patru sau cinci ani, întrebarea este: de ce să mă întorc?
Dacă la Dej salariul este mult mai mic și oportunitățile profesionale sunt limitate, răspunsul este evident.
Nu îi putem condamna pe tineri pentru asta. Trebuie să le oferim o alternativă.
Reporter: Datele demografice arată o scădere importantă a populației Dejului față de anii ’90. Cum poate fi inversată tendința?
Alin Buși: Nu prin discursuri despre cât de frumos este orașul.
Un tânăr se întoarce dacă are un loc de muncă bun, dacă poate cumpăra sau închiria o locuință la un preț rezonabil, dacă are unde să își ducă copilul la creșă și la școală, dacă are servicii medicale bune și dacă poate avea o viață socială normală.
Aici este marea noastră provocare: să reușim să aducem în Dej investitori puternici, care să creeze o alternativă viabilă pentru tinerii noștri, astfel încât să se întoarcă acasă după terminarea studiilor sau să nu mai fie obligați să plece în străinătate.
Reporter: Din experiența ta, salariul este singurul criteriu?
Alin Buși: Nu. Este foarte important, dar generațiile tinere privesc altfel lucrurile.
Vor să aibă un loc de muncă bun, dar vor și calitate a vieții.
Vor restaurante, sport, evenimente, spații verzi, servicii, magazine, educație bună pentru copii și posibilitatea de a ajunge rapid în alte orașe.
De aceea spuneam că dezvoltarea trebuie privită ca un întreg. Autostrada fără investitori nu este suficientă. Fabrica fără un oraș atractiv nu este suficientă. Mall-ul fără salarii bune nu rezolvă problema.
Ai nevoie de toate aceste lucruri conectate.
Reporter: Ai construit o companie în Marea Britanie. Ce ai aduce din modelul britanic la Dej?
Alin Buși: În primul rând, mentalitatea că timpul are valoare.
Un investitor nu poate aștepta luni întregi pentru un răspuns sau pentru o hârtie. Administrația trebuie să înțeleagă că o companie care investește milioane creează locuri de muncă și generează taxe, iar timpul pierdut înseamnă costuri.
A doua chestiune este predictibilitatea.
Omul de afaceri poate accepta reguli dure. Ceea ce îi este foarte greu să accepte este ca regulile să se schimbe permanent.
Și a treia este profesionalismul. Investitorul trebuie tratat ca un partener al comunității, nu ca cineva care vine să ceară o favoare.
Reporter: Ai investi tu în Dej?
Alin Buși: Dej este orașul meu și normal că mă gândesc la el.
Dar tocmai pentru că sunt om de afaceri, aș analiza o investiție exact cum analizez orice proiect: infrastructură, piață, forță de muncă, costuri, posibilitatea de dezvoltare și predictibilitate.
Cred că Dej poate deveni atractiv pentru capitalul românilor plecați în străinătate. Sunt foarte mulți oameni din Dej și din zonă care au construit afaceri în Marea Britanie, Germania, Italia, Spania sau în alte țări.
Acești oameni au bani, experiență și contacte.
De ce să nu încercăm să îi aducem măcar cu o parte din investiții acasă?
Reporter: Cum?
Alin Buși: Printr-un program serios, nu printr-o fotografie și o conferință.
Identifici antreprenorii originari din zonă, discuți individual cu ei, îi întrebi ce ar avea nevoie pentru a investi și construiești proiecte.
Poate unul vrea să deschidă o hală. Altul un hotel. Altul o companie de servicii. Altul poate investi în construcții sau logistică.
Diaspora nu înseamnă doar oameni cărora le cerem să se întoarcă. Este o resursă economică uriașă.
Reporter: Cum vezi Dej–Gherla peste zece ani dacă lucrurile rămân neschimbate?
Alin Buși: Riscul este să vedem în continuare tineri plecând, populație îmbătrânită și un decalaj economic tot mai mare față de zonele care beneficiază de infrastructură și investiții.
Dar eu prefer scenariul celălalt.
Dej și Gherla pot forma împreună un pol economic important în nord-estul județului Cluj. Există populație, tradiție industrială, cale ferată, poziție geografică și apropiere de Cluj.
Lipsesc câteva piese mari din puzzle.
Reporter: Care ar fi cele trei priorități?
Alin Buși: Infrastructură rutieră de mare viteză. Un parc industrial adevărat și o politică agresivă de atragere a investitorilor. Iar a treia este calitatea vieții, pentru ca oamenii care câștigă bine să și dorească să locuiască aici.
Dacă rezolvăm aceste lucruri, vin și investițiile comerciale, cresc serviciile și apare o economie locală mai puternică.
Reporter: Ce le-ai spune tinerilor din Dej care se gândesc acum să plece?
Alin Buși: Eu nu le-aș spune să nu plece.
Am plecat și eu, iar experiența aceasta m-a format.
Le-aș spune să învețe, să muncească, să vadă cum funcționează lumea și să profite de fiecare oportunitate. Dar mi-aș dori ca, peste câțiva ani, atunci când se uită din nou spre Dej, să găsească aici motive reale să se întoarcă.
Aceasta trebuie să fie ambiția noastră.
Nu să îi ținem pe tineri acasă cu discursuri, ci să construim un oraș în care ei aleg să rămână.
Alin Buși: Este o întrebare pe care am mai primit-o. De-a lungul timpului, mai mulți cunoscuți și prieteni mi-au spus că ar trebui să mă implic în politică și m-au încurajat să iau în calcul un asemenea pas. Apreciez încrederea lor, pentru că înseamnă că văd în mine un om care poate construi și care poate duce lucrurile până la capăt.
În momentul acesta însă sunt concentrat pe mediul de afaceri, pe proiectele mele și pe dezvoltarea profesională. Politica nu este o prioritate pentru mine.
Nu pot spune ce va aduce viitorul și cred că un om serios nu ar trebui să facă declarații absolute despre ce va face peste zece sau douăzeci de ani. Dar pot spune foarte clar că, dacă vreodată aș lua decizia de a intra în politică, nu aș fi interesat să candidez pentru Primăria Dej.
Cred că poți să ajuți orașul în care te-ai născut și fără să fii primar. Poți aduce investiții, poți crea locuri de muncă, poți conecta oameni, poți susține proiecte și poți pune experiența acumulată în străinătate în folosul comunității.
Pentru mine, funcția în sine nu trebuie să fie obiectivul. Mai important este ce reușești să construiești și ce rămâne în urma ta. Iar dacă voi putea contribui vreodată la dezvoltarea Dejului, indiferent din ce poziție, o voi face cu plăcere.
Povestea lui Alin Buși poate fi citită și ca o radiografie a problemei Dejului. Un tânăr pleacă dintr-un fost oraș industrial, începe ca muncitor necalificat într-o metropolă străină și ajunge să conducă o companie cu proiecte de milioane.
Pentru Dej, întrebarea importantă nu este de ce un asemenea om a reușit la Londra. Întrebarea este ce trebuie schimbat pentru ca oameni cu aceeași ambiție să poată construi afaceri mari și acasă.
Autostrada Nordului, conectivitatea, un parc industrial puternic, atragerea capitalului, dezvoltarea comercială și creșterea calității vieții sunt părți ale aceleiași ecuații. Fără locuri de muncă bine plătite, orașul riscă să continue să exporte tocmai resursa de care are cea mai mare nevoie: tinerii.
Iar provocarea pentru următorul deceniu ar putea fi rezumată într-o singură întrebare: poate Dejul să treacă de la orașul din care tinerii ambițioși pleacă la orașul în care aceștia vor să se întoarcă?